Declarațiile fostului director al MNIR
Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a declarat într-un interviu pentru postul olandez RTL News că se simte „trădat” de conducerea Muzeului Drents din Assen, în urma furtului tezaurului dacic împrumutat de instituția românească.
Acuzații de dezinformare
Oberländer susține că muzeul olandez „a mințit” în legătură cu măsurile de securitate convenite anterior. El a precizat: „Nu au respectat acordul din raportul instalației. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost folosită, iar coiful a fost furat cu două lovituri de ciocan.”
Contractul de împrumut stipula utilizarea unui tip special de sticlă antiefracție (P6B), însă investigațiile ulterioare au relevat că au fost folosite vitrine din sticlă standard (P2B).
Raportul de securitate și implicațiile sale
Gestionarea colecțiilor muzeale în fața riscurilor, cum ar fi incendiile sau furturile, este reglementată printr-un raport de facilități. Oberländer a menționat că acest document nu a fost publicat și a subliniat că „dacă ar fi fost dezvăluit, întregul sistem ar trebui reconstruit.”
El a adăugat că, dacă ar fi avut cunoștință despre aceste aspecte, nu ar fi trimis exponatele, subliniind importanța protejării patrimoniului românesc și european.
Contextul furtului și consecințele
Oberländer, în vârstă de 74 de ani, și-a pierdut postul după incidentul din 2025, un an pe care l-a descris ca fiind „unul întunecat”, marcat de critici din partea publicului și a clasei politice. El a menționat că, de-a lungul timpului, tezaurele dacice au fost împrumutate fără incidente în alte muzee din lume.
Muzeul din Assen a fost considerat „cel mai sigur” dintre toate, dar furtul coifului de aur de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice a scos la iveală defecțiuni de securitate, inclusiv nefuncționarea sistemului de ceață artificială.
Trei suspecți au fost arestați în Olanda, iar procesul lor este programat pentru anul viitor. Până în prezent, bunurile furate nu au fost recuperate, iar un om de afaceri olandez stabilit în România oferă o recompensă de 250.000 de euro pentru informații relevante.
Reacția Muzeului Drents
Reprezentanții Muzeului Drents au refuzat să comenteze acuzațiile, menționând că „toate condițiile de asigurare pentru exponatele românești au fost îndeplinite” și că despăgubirea a fost plătită integral de asiguratori. MNIR a ales să nu comenteze, invocând ancheta în curs.
Concluzie
Furtul tezaurului dacic ridică semne de întrebare asupra măsurilor de securitate implementate în muzee și asupra responsabilității în gestionarea patrimoniului cultural, având implicații grave atât pentru relațiile internaționale, cât și pentru încrederea publicului în instituțiile culturale.
