Reforma salarizării în administrația locală
După aproape un deceniu în care primăriile și consiliile județene și-au stabilit singure salariile, noua lege a salarizării readuce aceste instituții în sistemul național unitar de salarizare. Reforma propusă de Guvern reintroduce o ierarhie clară între localități, bazată pe numărul de locuitori și complexitatea activității administrative. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că măsura corectează o decizie din 2017, care a permis administrației locale să-și stabilească propriile salarii, provocând discrepanțe salariale.
Structura noului sistem de salarizare
Noua lege introduce principii de ierarhizare, echitate și transparență salarială. Salariile vor fi raportate la coeficienți de salarizare stabiliți la nivel național, iar localitățile vor fi împărțite în patru categorii, în funcție de dimensiunea populației:
- municipii și orașe cu peste 200.000 de locuitori,
- localități între 50.001 și 200.000 de locuitori,
- localități între 10.001 și 50.000 de locuitori,
- localități cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
Acest sistem are ca scop eliminarea discrepanțelor salariale generate în ultimii ani între localități cu atribuții administrative similare.
Impactul asupra salariilor
Analiza impactului asupra funcției de consilier grad superior cu studii superioare arată că, deși salariile de bază cresc, veniturile totale scad în multe cazuri. În municipiile cu peste 200.000 de locuitori, salariul de bază crește cu 1%, de la 9.009 lei la 9.102 lei, însă venitul brut scade cu 11%, de la 12.694 lei la 11.334 lei.
Pentru localitățile cu populație între 50.001 și 200.000 de locuitori, salariul de bază va crește cu 10%, iar venitul brut mediu va urca cu 2%. În orașele mici și comunele mari, salariul de bază crește tot cu 10%, dar venitul brut mediu scade ușor. Comunelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori li se va majora salariul de bază cu 10%, dar venitul brut lunar mediu va scădea cu 4%.
Obiectivele reformei
Guvernul susține că reforma vizează eliminarea anomaliilor salariale, astfel încât funcționarii din localități mici să nu mai aibă venituri comparabile sau mai mari decât angajații din municipii mari sau din administrația centrală. Prin revenirea la o grilă națională de salarizare, se urmărește restabilirea unei ierarhii salariale coerente. Proiectul include un mecanism de protecție pentru a evita reducerile bruște de venituri, numit „diferență salarială tranzitorie”.
Concluzie
Începând cu anul 2027, reforma salarizării va marca o reorganizare semnificativă a sistemului de salarizare în administrația locală, asigurând reguli unitare aplicabile la nivel național.
