Percheziții în București pentru obținerea frauduloasă a cetățeniei române
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, pe 18 decembrie 2025, 37 de percheziții într-o investigație legată de obținerea frauduloasă a cetățeniei române. Grupul infracțional organizat, constituit în 2020, este format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, și este sprijinit de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Activități infracționale și numărul cererilor
Conform procurorilor, în primele 11 luni ale anului, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea acestui grup. De asemenea, a fost creată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, utilizate de cetățeni ruși, cu sau fără ajutorul unor funcționari publici.
Investigații și suspecți
În urma investigațiilor, s-a dispus continuarea urmăririi penale împotriva a 8 membri ai grupului infracțional, inclusiv 5 avocați din Baroul București, 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Infracțiunile investigate
Perchezițiile vizează constituirea unui grup infracțional organizat, falsificarea de înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informații secrete și acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se concentrează pe modul de redobândire sau acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Reglementări legale privind cetățenia română
Conform Legii 21/1991, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor, precum și descendenții acestora, pot redobândi cetățenia română, cu respectarea anumitor condiții. Cererile pot fi depuse personal sau prin mandatar cu procură specială.
Detalii despre grupul infracțional
Grupul infracțional organizat, constituit în 2022, este format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, și beneficiază de sprijinul avocaților din Baroul București. Membrii grupului au acces, direct sau prin intermediari, la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor necesare dovedirii descendenței din cetățeni români.
Concluzie
Aceste activități infracționale ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului de acordare a cetățeniei române și la colaborarea dintre cetățeni ucraineni, avocați și funcționari publici în cadrul unei rețele elaborate de falsificare. Ancheta continuă pentru a determina amploarea și implicațiile acestor acțiuni.
