Starea de bine a angajaților români
Peste un sfert dintre angajații români se află într-o zonă de risc psihologic și de burnout, conform Indexului stării de bine a angajaților români pentru anul 2025. Doar 30% dintre respondenți se declară mulțumiți de experiența profesională, iar scorul general al stării de bine a angajaților este de 70,3 puncte din 100, ceea ce plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”. Specialiștii subliniază că acest nivel ascunde riscuri semnificative, iar schimbările de leadership, volumul de muncă crescut și instabilitatea economică pot genera dezechilibre majore.
Factori de epuizare profesională
Analiza relevă că, în 2025, 41% dintre angajați reușesc să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă, în timp ce 25% se află într-o zonă de risc psihologic. Principalele surse de epuizare identificate includ volumul mare de muncă (23,3%), presiunea termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). De asemenea, șeful direct are un impact semnificativ asupra stării de bine a angajaților, cu o pondere de 19,3%.
Percepția asupra mediului de lucru
Indexul arată că angajații trăiesc munca ca pe un sistem de presiuni și compromisuri. Cererile lor nu vizează doar beneficii materiale, ci și corectitudine, respect și autonomie în organizarea muncii. Problemele morale sunt percepute ca fiind la fel de importante ca disfuncțiile procedurale, iar angajații solicită tratamente echitabile și demnitate în muncă.
Propuneri legislative pentru prevenirea burnout-ului
În urma acestor date alarmante, autoritățile analizează introducerea unor obligații pentru angajatori în privința prevenirii epuizării profesionale. Un proiect legislativ prevede ca angajatorii să informeze salariații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire. Firmele cu peste 50 de angajați vor trebui să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, care va include evaluări interne și un mecanism confidențial pentru sesizarea riscurilor de suprasolicitare. Opțional, prin contractul colectiv de muncă, angajatorii pot oferi concediu plătit pentru refacere profesională sau pot susține costurile pachetelor de sprijin psiho-emoțional.
Importanța reglementării burnout-ului
Inițiativa legislativă are ca scop crearea unui cadru normativ distinct pentru prevenirea burnout-ului, definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind legat de stresul cronic la locul de muncă. În prezent, legislația muncii din România nu conține reglementări clare în acest domeniu.
În concluzie, aceste măsuri legislative ar putea transforma mediul de lucru din România, oferind angajaților un sprijin esențial pentru prevenirea epuizării profesionale și îmbunătățind starea de bine la locul de muncă.
