Tensiuni în Orientul Mijlociu și impactul asupra inflației în România
Escaladarea tensiunilor de securitate din Orientul Mijlociu, împreună cu creșterea prețului petrolului, ar putea avea efecte economice semnificative asupra României, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Estimările BNR arată că o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației.
Viceguvernatorul BNR a explicat că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu afectează, în principal, piețele energetice și financiare, care reacționează rapid la astfel de crize. Conflictele sau riscurile extinderii acestora pot conduce la o creștere a prețurilor la energie, în special la petrol. Acest fenomen se propagă în economie prin scumpirea transportului, producției și, în final, a bunurilor de consum.
Expunerea economiei românești la fluctuațiile prețului petrolului
Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, economia românească rămâne expusă indirect prin efectul scumpirilor asupra bunurilor de consum. Conform estimărilor BNR, dependența netă de importuri de petrol a fost de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, cu o tendință de reducere către 1% din PIB în 2025. Totuși, o creștere semnificativă și pe termen lung a prețului petrolului ar putea conduce la o inflație mai mare, în special în scenariul unui conflict prelungit în zona Golfului.
Reducerea deficitului bugetar, o prioritate esențială
Un alt mesaj important transmis de Marinescu a fost legat de situația finanțelor publice. Viceguvernatorul BNR a subliniat că reducerea deficitului bugetar nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Deficitele bugetare ridicate și deteriorarea balanței externe impun României ajustări economice importante.
Se estimează că efortul de ajustare fiscală în 2025 va fi de aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, în contextul în care deficitul de cont curent a scăzut ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% din PIB în 2025. Aceste valori sunt considerate ridicate și reflectă probleme structurale ale economiei.
Schimbări pozitive în motorul de creștere al economiei
Marinescu a menționat un aspect pozitiv: economia României începe să își schimbe treptat motorul de creștere. Potrivit datelor INS, economia a crescut cu aproximativ 0,7% în 2025, într-un an marcat de măsuri de ajustare fiscală, cu investițiile contribuind mai mult la creșterea economică decât consumul. Această schimbare este considerată sănătoasă, indicând o tranziție de la o creștere bazată pe consum către o economie susținută de investiții și producție.
Rolul fondurilor europene în dezvoltarea României
Viceguvernatorul BNR a subliniat importanța fondurilor europene, care au contribuit semnificativ la dezvoltarea României, cu aproape 100 de miliarde de euro intrând în economie de la aderarea la Uniunea Europeană. Aceste fonduri sprijină investițiile, dezvoltarea infrastructurii și gestionarea crizelor economice, fără a crește datoria publică.
Marinescu a afirmat că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene, având în vedere presiunea de timp cauzată de termenul limită pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Importanța stabilității politice și adoptarea bugetului pentru 2026
În concluzie, stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru atragerea investițiilor. Adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 ar transmite un semnal important către mediul de afaceri și investitori, consolidând încrederea în politicile statului.
Tensiunile din Orientul Mijlociu, împreună cu managementul deficitului bugetar și utilizarea eficientă a fondurilor europene, sunt cruciale pentru stabilitatea economică a României în viitorul apropiat.
