Reducerea deficitului bugetar al României
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni ale anului 2026, comparativ cu 2,92% în aceeași perioadă din 2025. Această reducere de peste 32 de miliarde de lei reprezintă una dintre cele mai importante ajustări fiscale din ultimii ani, conform declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
Controlul cheltuielilor și absorbția fondurilor europene
Ministrul a explicat că reducerea deficitului a fost realizată prin controlul strict al cheltuielilor curente și prin creșterea absorbției fondurilor europene, fără a sacrifica investițiile publice. Cheltuielile statului au fost reduse cu peste 8 miliarde de lei, iar cheltuielile de personal au scăzut cu aproape 1,9 miliarde de lei. Investițiile s-au menținut la un nivel ridicat, depășind 31 de miliarde de lei, dintre care 75% provin din fonduri europene.
Cresterea plăților pentru proiectele finanțate
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului anterior. Nazare a subliniat că investițiile publice sunt esențiale pentru menținerea unei bune execuții bugetare.
Perspectiva veniturilor fiscale
Ministrul Finanțelor a menționat că veniturile fiscale au crescut cu 15,5%, TVA-ul cu 22% și contribuțiile cu 8%. Aceste creșteri sugerează o îmbunătățire a situației bugetare și susțin obiectivul de reducere a deficitului la finalul anului.
Dependenta de fondurile europene
Nazare a avertizat că evoluția pozitivă a deficitului depinde în mare măsură de ritmul în care România reușește să atragă fondurile europene și banii din PNRR. El a subliniat că orice sumă neatrată va afecta negativ execuția bugetară, indicând o dependență semnificativă de aceste fonduri.
Performanța ANAF și măsurile fiscale
Referitor la creșterea veniturilor la buget, Nazare a menționat îmbunătățirea performanței ANAF, evidențiind introducerea declarației unice precompletate și funcționarea platformei de e-licitații. Aceste măsuri au contribuit la o colectare mai eficientă a veniturilor.
Aportul premierului interimar
Ministrul a subliniat rolul premierului interimar Ilie Bolojan în monitorizarea și controlul cheltuielilor fiscal-bugetare, menționând că fără o conduită riguroasă de supraveghere, menținerea deficitului la un nivel scăzut ar fi fost dificilă.
Concluzie
Ajustarea deficitului bugetar și creșterea absorbției fondurilor europene reprezintă pași cruciali pentru stabilitatea financiară a României, dar depind în continuare de capacitatea de a atrage fonduri externe și de gestionarea eficientă a cheltuielilor publice.