Adrian Țuțuianu preia conducerea AEP
Adrian Țuțuianu a preluat luni, 15 decembrie 2025, mandatul de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru o perioadă de opt ani. Numirea sa a fost validată de Parlament pe 17 noiembrie, cu 271 de voturi „pentru” și doar două „împotrivă”, după ce a fost propus de PSD și avizat favorabil de comisiile juridice.
Prioritățile noului președinte
Printre prioritățile anunțate de Țuțuianu se numără consolidarea capacității instituționale a AEP și îmbunătățirea calității datelor electorale gestionate de instituție. De asemenea, el vizează clarificarea și standardizarea procedurilor electorale, precum și întărirea controalelor asupra finanțării partidelor politice și a campaniilor, inclusiv în mediul online.
Declarațiile lui Adrian Țuțuianu
„Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să funcționeze ca un garant al corectitudinii și predictibilității proceselor electorale. Prioritățile mele sunt aplicarea riguroasă a legii și creșterea capacității instituției de a răspunde adecvat și cu responsabilitate aşteptărilor legitime ale cetățenilor. Respectul pentru fiecare alegător și devotamentul față de principiile și regulile proceselor electorale democratice reprezintă fundamentele angajamentului meu de a consolida încrederea cetățenilor în instituția pe care o reprezint începând de astăzi”, a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu.
Contextul numirii
Adrian Țuțuianu, fost președinte al PSD Dâmbovița și senator în două mandate (2008-2016 și 2016-2020), a fost numit pe 18 noiembrie președinte al AEP, la propunerea PSD, de plenul reunit al Parlamentului. Conform legislației în vigoare, acesta a demisionat din partid, deoarece șeful AEP nu poate fi membru politic. Numirea vine după ce mandatul anterior a rămas vacant după revocarea lui Toni Greblă în februarie 2025, funcția fiind condusă interimar de Zsombor Vajda.
Concluzie
Preluarea conducerii AEP de către Adrian Țuțuianu marchează un nou capitol în gestionarea proceselor electorale din România, cu un accent pe transparență și responsabilitate, ceea ce ar putea spori încrederea cetățenilor în instituțiile electorale.
