Alegerile din Bosnia afectate de nereguli
Comisia Electorală Centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska (RS), entitatea sârbească a țării, în 136 de secții de votare din 17 localități, majoritatea în Doboj, Zvornik și Laktasi, circumscripția lui Milorad Dodik.
Decizia CIK și acuzațiile de fraudă
Decizia de anulare a fost luată după acuzații de fraudă formulate de opoziție imediat după scrutinul din noiembrie, care a avut o participare de doar 35,5%. Siniša Karan, sprijinit de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% (aproximativ 222.000 voturi), comparativ cu 48,22% pentru Branko Blanuša, candidatul opoziției.
Impactul neregulilor asupra rezultatului
Diferența de sub 10.000 de voturi face ca anularea voturilor să aibă potențialul de a schimba rezultatul final. CIK a ordonat anterior renumărarea în peste 100 de secții unde au fost constatate nereguli majore. Raportorul CIK, Mišo Krstović, a confirmat existența „numeroaselor nereguli” în desfășurarea alegerilor.
Contextul alegerilor
Alegerile anticipate au fost convocate după ce Milorad Dodik a fost destituit din funcția de președinte al RS, o măsură confirmată în august de justiție pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internațional privind Acordul de la Dayton. Dodik, condamnat la un an de închisoare și interdicție de șase ani în funcții publice, l-a susținut pe Karan, respingând acuzațiile de fraudă ca fiind nefondate. Opoziția susține că neregulile, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și discrepanțe în rezultate, au influențat decisiv desfășurarea alegerilor.
Proceduri legale și următoarele etape
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore. Dacă va fi validată de justiție, un nou scrutin va fi organizat în secțiile afectate.
Concluzie
Alegerea anulată și neregulile constatate subliniază tensiunile politice din Bosnia și riscul de instabilitate în contextul post-Dayton.
