Sondaj surprinzător: Ceaușescu, liderul cel mai admirat al României
Un sondaj realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 relevă că, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist, Nicolae Ceaușescu este perceput ca cel mai apreciat lider din istoria recentă a României. Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41%, depășind semnificativ președinții postdecembriști.
Clasamentul președinților: trecutul vs prezentul
Preferințele românilor pentru președinții postdecembriști sunt următoarele:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Preferințele pentru Ceaușescu sunt mai pronunțate în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. Traian Băsescu, pe de altă parte, rămâne favorit în rândul antreprenorilor și al celor cu studii superioare din orașele mari.
Generații diferite, reacții diferite
Un alt aspect important al sondajului arată că Generația X (46-61 ani) este cea mai reticentă față de Ceaușescu, având un scor de 36%. În contrast, Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani) manifestă o simpatie mai mare față de acesta, cu 46% și, respectiv, 42%.
Lideri globali: între progres și autoritarism
În privința personalităților internaționale, opțiunile românilor sunt împărțite:
- Emmanuel Macron: 27%, preferat de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, susținut preponderent de cei care îl admiră pe Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, popular în rândul electoratului cu educație scăzută din zonele rurale.
Valorile românilor: autoritarism apreciat, dar cu realism economic
Mulți români manifestă simpatie pentru lideri autoritari, dar rămân pragmatici în ceea ce privește stabilitatea economică. Studiul clasifică țările după gradul de încredere:
- Japonia și Germania – cele mai de încredere.
- Rusia și Coreea de Nord – asociate cu instabilitatea.
- Ucraina – un exemplu de neîncredere, afectată de conflictul prelungit.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ de 900 de persoane, având o marjă de eroare de ±3,3%. Aceste date evidențiază un contrast puternic între nostalgia față de trecut și percepțiile contemporane în peisajul politic românesc.
Acest sondaj sugerează o reconfigurare a valorilor politice în România, cu o revenire neașteptată a nostalgiei pentru regimul comunist, ceea ce ar putea influența viitoarele alegeri și politicile publice.
