Criza economică din Cuba
Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, descrisă de analiști ca un colaps aproape total al vieții cotidiene. Un locuitor din Havana, înscris la coada pentru benzină de trei luni, a ajuns pe poziția 5.052 într-un sistem de programare emblematic pentru penuria generalizată.
Impactul crizei asupra vieții cotidiene
Conform unei analize publicate de The New York Times, economia cubaneză este în „cădere liberă”, iar populația simte efectele celei mai severe crize din ultimii 67 de ani. Alimentele sunt rare, electricitatea este o raritate, iar veniturile nu asigură supraviețuirea de bază. Cubanezii trebuie să se înscrie într-o aplicație digitală pentru a cumpăra combustibil, iar așteptările se întind pe luni întregi.
Probleme cu electricitatea și servicii esențiale
Penele de curent sunt frecvente, în special în afara capitalei, unde pot dura până la 20 de ore pe zi. În Havana, situația este doar puțin mai bună. Odalis Reyes, o croitoreasă de 56 de ani, menționează că trăiesc fără curent 14–15 ore pe zi, îngrijorându-se pentru proviziile alimentare.
Raționalizarea alimentelor și lipsa medicamentelor
Sistemul de raționalizare a alimentelor a devenit aproape inutil, magazinele de stat fiind adesea goale. Medicamentele sunt aproape inexistente, iar cei fără rude în străinătate se confruntă cu lipsa tratamentului. Yoan Nazabal, un barman și taximetrist, povestește cum a fost nevoit să aducă de acasă materiale necesare pentru intervenția chirurgicală a soției sale.
Discrepanțe între venituri și prețuri
Pensiile medii lunare sunt de aproximativ 3.000 de pesos (mai puțin de 7 dolari), în timp ce un carton cu 30 de ouă costă circa 3.600 de pesos (peste 8 dolari). Magazinele private oferă produse din abundență, dar la prețuri inaccesibile majorității populației.
Declinul turismului și migrarea masivă
Cuba a fost afectată și de prăbușirea sprijinului energetic din Venezuela, reducând livrările de petrol de la 90.000 de barili pe zi la 35.000. Turismul, care era un pilon economic important, a scăzut drastic, de la patru milioane de vizitatori anual la aproximativ două milioane. Migrația a explodat, cu aproximativ 2,75 milioane de cubanezi părăsind țara din 2020.
Reacția guvernului și perspectivele de reformă
Guvernul cubanez atribuie dificultățile economice embargoului comercial impus de Statele Unite, însă experții subliniază și problemele interne, precum planificarea deficitară și birocrația excesivă. Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut amploarea problemelor și a subliniat necesitatea stabilității în viața cotidiană prin salarii decente, mâncare și energie electrică. Voci din interiorul sistemului cer reforme reale, considerând micile și mijlociile întreprinderi o sursă de rezultate concrete în economia în colaps.
Așteptările, lipsurile și incertitudinea rămân parte din cotidianul cubanez, iar supraviețuirea devine o luptă continuă pentru milioane de oameni.
