Acuzatii privind utilizarea fondurilor europene
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a acuzat fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) de pierderea a 14,7 milioane de lei din fonduri europene, prin utilizarea necorespunzătoare a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sumă va trebui acum compensată din bugetul de stat.
Utilizarea necorespunzătoare a fondurilor
Dărău a evidențiat că fosta conducere a ADR, sub Dragoș Vlad, a utilizat fonduri europene destinate investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental pentru plata salariilor, calificând aceste cheltuieli drept neeligibile și ignorând regulile stabilite. „Cum pierzi bani europeni din PNRR și ajungi să pui factura pe umerii românilor?” a întrebat ministrul.
Consecințele gestionării ineficiente
Ministrul a subliniat că problema nu se limitează doar la pierderea fondurilor, ci și la lipsa unui plan de menținere a funcționării infrastructurii critice a Cloudului Guvernamental. Dărău a menționat că, în fața unei crize, fosta conducere a ADR nu a oferit soluții, lăsând echipa tehnică fără un plan de continuitate și provocând întârzieri și haos administrativ.
Critica digitalizării în România
Dărău a criticat modul în care a fost gestionată digitalizarea României, afirmând că aceasta a fost marcată de „combinatii și băieți deștepți conectați la bani publici”. El a descris situația ca fiind o „mare digitalizare” care a dus la pierderi de fonduri europene din incompetență, mutând milioane în sarcina bugetului de stat și vulnerabilizând proiecte strategice.
Acțiuni legale împotriva fostei conduceri
Irineu Darău a menționat că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care banii trebuie returnați. Actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a depus o plângere penală împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu, în urma anulării unei proceduri de achiziție publică legate de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”.
Concluzie
Aceste acuzații subliniază o gestionare defectuoasă a fondurilor europene în România, cu implicații financiare semnificative pentru bugetul de stat și o vulnerabilizare a infrastructurii digitale esențiale.
