Plafonarea tarifelor energetice și impactul asupra românilor cu venituri reduse
Analiza efectuată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) relevă că, deși România aplică un sistem de plafonare a prețurilor la energie, povara facturilor rămâne semnificativă pentru persoanele cu venituri mici. O persoană singură care trăiește din ajutor social minim trebuie să plătească anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, în timp ce un cetățean din Grecia în situație similară poate beneficia de acoperirea aproape integrală a acestor costuri din partea statului. Această diferență nu se datorează prețului energiei, ci modului în care sunt susținuți consumatorii vulnerabili.
Problema „sărăciei energetice”
Pentru persoanele cu venituri foarte reduse, chiar și un preț plafonat al energiei poate fi imposibil de suportat. Dacă un individ alocă 30-40% din venitul său pentru căldură și iluminat, acesta intră în ceea ce se numește „sărăcie energetică”, adică nu poate asigura condiții minime de trai fără sacrificii majore.
Sprijinul oferit consumatorilor vulnerabili în Grecia
În Grecia, persoanele care trăiesc din indemnizația socială minimă au un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile medii anuale pentru gaze și electricitate ajung la 1.800 de euro, ceea ce reprezintă aproape 20% din venit. Statul grec acoperă până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, astfel încât aceștia nu sunt nevoiți să aleagă între hrană și încălzire.
Realitatea din România
În România, o persoană care trăiește din ajutor social minim are un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună, echivalentul a 3.000 de euro pe an. Facturile anuale la gaze și electricitate ajung la aproximativ 1.257 de euro, iar statul oferă un ajutor de aproximativ 150 de euro pe an, ceea ce reprezintă doar 12% din factura reală. Astfel, o treime din venitul unei persoane sub pragul sărăciei se duce pe energie, iar plafonarea prețurilor nu rezolvă problema, având în vedere că sprijinul public este insuficient.
Comparația cu o familie pe salariul minim
O analiză a situației unei persoane cu salariul minim și un copil în întreținere arată că venitul anual în Grecia este de aproximativ 10.560 de euro, comparativ cu 9.566 de euro în România. Costurile cu energia sunt mai mici în România, de circa 1.257 de euro, dar sprijinul public este semnificativ diferit: în Grecia, ajutorul poate acoperi întreaga factură, în timp ce în România ajutorul este de aproximativ 142 de euro, lăsând familiile vulnerabile să suporte o mare parte din costurile energetice.
Impactul expirării schemei de plafonare
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Expertul Bogdan Ivan a exprimat optimism că România nu va înfrunta majorări bruște de prețuri după această dată, menționând că există oferte în piață sub prețul plafonat. Totuși, această protecție va dispărea complet din aprilie 2026.
Concluzie
Povara facturilor energetice pentru persoanele cu venituri reduse rămâne o problemă majoră în România, în ciuda plafonării prețurilor. Îmbunătățirea sprijinului public pentru consumatorii vulnerabili este esențială pentru a evita sărăcia energetică și pentru a asigura condiții de trai decente pentru toți cetățenii.
