România în fața unor provocări economice majore
România se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB în 2026, conform estimărilor JP Morgan. Deși autoritățile promovează măsuri de austeritate, reforma structurală rămâne insuficientă, iar cheltuielile publice iresponsabile continuă să afecteze stabilitatea economică.
Austeritate și taxe: măsuri de salvare temporară
În cadrul evenimentului CFA Forecast Dinner 2026, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, a subliniat că succesul fiscal din 2025 nu se datorează unei creșteri economice semnificative, ci este rezultatul a două măsuri esențiale:
- Austeritate forțată: Controlul strict al cheltuielilor, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor pentru doi ani consecutivi (2025 și 2026).
- Povara TVA: Creșterea Taxei pe Valoare Adăugată a contribuit la salvarea veniturilor bugetare, dar a afectat puterea de cumpărare a populației.
Provocările anului 2027
Prognoza pentru 2027 indică o reducere a deficitului sub 5%, însă această estimare se bazează pe îmbunătățirea colectării veniturilor, un obiectiv constant eșuat de statul român în ultimele două decenii. Eforturile actualului guvern de a reduce decalajele dintre taxele teoretice și cele încasate sunt insuficiente, iar presiunea socială ar putea conduce la creșteri salariale, testând astfel credibilitatea fiscală a țării.
Prognoze pesimiste pentru economie
Specialiștii CFA România anticipează o încetinire a creșterii economice pentru 2026, cu 46% dintre experți prevăzând o creștere a PIB-ului de doar 1% – 1,5%. În plus, 38% dintre specialiști estimează o inflație persistentă, cu prețuri în creștere de 5% – 6%, ceea ce va menține presiunea pe nivelul de trai.
Concluzie
România se află într-un punct critic, unde credibilitatea fiscală și costul de împrumut depind de abilitatea guvernului de a preveni surprizele bugetare, într-un context economic fragil și cu o marjă de manevră fiscală limitată.
