Decizia Guvernului privind reforma companiilor de stat
Guvernul a anunțat, în ședința de vineri, primele 17 companii care vor intra în procesul de reformă, sub coordonarea Comitetului interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 (CNR9), condus de vicepremierul Oana Gheorghiu. Printre companiile vizate se numără TAROM, Metrorex, companiile CFR și altele selectate de ministerele de resort. Premierul a subliniat că bugetele acestor firme vor fi aprobate imediat după aprobarea bugetului național.
Obiectivele reformei
Executivul a declarat că a adoptat un Memorandum esențial pentru modernizarea guvernanței corporative a companiilor de stat, conform criteriilor OECD și cerințelor din PNRR. Aceste măsuri reprezintă pași importanți în implementarea Strategiei și a planului de acțiune aprobat pe 24 noiembrie 2025 pentru reformarea companiilor de stat. Memorandumul definește clar rolurile instituțiilor implicate în procesul de reformă și mecanismul de coordonare și monitorizare a acestora.
Structura de coordonare
Comitetul interministerial CNR9 are rolul de a coordona și monitoriza analizele, evaluările și implementarea reformei întreprinderilor publice, păstrând în același timp responsabilitățile ministerelor de linie și ale AMEPIP. Comitetul va propune o metodologie unitară de analiză a performanțelor întreprinderilor publice, va valida analizele privind listarea și restructurarea companiilor centrale de stat și va centraliza datele relevante transmise de ministere și întreprinderile publice.
Lista companiilor incluse în reformă
Primele 17 companii analizate în cadrul procesului de reformă sunt:
- Societatea Electrocentrale Grup SA (Ministerul Energiei)
- Societatea Electrocentrale București SA (Ministerul Energiei)
- Societatea OIL Terminal SA (Ministerul Energiei)
- Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (Ministerul Energiei)
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- ROFERSPED S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- C.F.R – I.R.L.U. S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.A.F – S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Feroviară de Turism S.F.T – C.F.R – S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Națională a Căilor Ferate Române S.N.C.F.R. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. SA (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Telecomunicații CFR S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Tipografica Filaret S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Reparații Locomotive C.F.R – S.C.R.L. Brașov (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” S.A. (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
- Compania „TAROM” (Ministerul Transporturilor și Infrastructurii)
Guvernul a menționat că Societatea PETROTRANS SA, aflată în faliment, a fost propusă de Ministerul Energiei pentru analiză, în vederea clarificării situației patrimoniale.
Criterii de selecție
Ministerele au selectat aceste companii conform criteriilor stabilite în Strategia privind Reforma companiilor de stat, care clasifică întreprinderile pe baza rolului strategic și a performanțelor financiare. La nivelul CNR9, se realizează Harta Sectorială 2035 pentru a defini rolul statului în diferite sectoare.
Clasificarea companiilor
Companiile sunt împărțite în cinci categorii:
- Companii strategice esențiale: Infrastructuri critice, rol fără substitut privat.
- Companii necesare, dar ineficiente: Rol public important, dar performanță slabă.
- Companii neviabile economic: Pierderi constante, fără rol public justificat.
- Companii suprapuse sectorial: Redundanțe operaționale.
- Companii comerciale: Operarea pe piață competitivă, fără rol public.
Concluzie
Reforma companiilor de stat este un pas esențial pentru modernizarea și eficientizarea acestora, având potențialul de a influența semnificativ economia românească și de a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor.
