Diminuarea treptată a plafonării prețurilor la gaze
Guvernul român a propus o diminuare treptată a plafonării prețurilor la gaze, generând controverse în rândul experților din domeniu. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a criticat această măsură, afirmând că plafonarea nu a mai funcționat ca o măsură de protecție socială începând cu anul 2023, ci a devenit o operațiune de finanțare mascată a statului, bazată pe amânări și transfer de costuri către consumatori.
Critica expertului în energie
Chisăliță a subliniat că propunerea guvernului de a prelungi plafonarea pentru un an, cu o reducere treptată, este confuză. El a afirmat că prețul pe bursa de gaze din România a crescut constant, în contradicție cu tendințele internaționale de scădere a prețurilor. Chisăliță a solicitat explicații suplimentare cu privire la motivele acestei tranziții.
Impactul financiar asupra consumatorilor
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, fiecare consumator român a beneficiat, în medie, de aproximativ 3.000 de lei prin plafonarea prețurilor, dar a plătit suplimentar circa 6.920 de lei față de costul corect al energiei consumate și urmează să achite încă aproximativ 187 de lei pentru dobânzi, din cauza întârzierilor statului în a-și onora obligațiile legale.
Menținerea plafonării și implicațiile sale
Chisăliță a explicat că menținerea plafonării convine statului și unora dintre furnizori, deoarece eliminarea acesteia ar însemna recunoașterea oficială a datoriilor și o presiune pe deficitul bugetar. De asemenea, eliminarea ar putea duce la o pierdere a veniturilor pentru furnizori. Astfel, plafonarea a funcționat ca un împrumut fără dobândă pentru stat, garantat de consumatori.
Concluzie
Propunerea guvernului de a diminua treptat plafonarea prețurilor la gaze ridică semne de întrebare privind efectele acestei măsuri asupra consumatorilor și stabilității pieței de energie, în contextul unei creșteri continue a prețurilor.
