Reducerea impozitelor în România
Guvernul României analizează impactul inflației și al scăderii puterii de cumpărare asupra economiei, în contextul unei inflații de 10,7% și al unei scăderi reale a salariului mediu brut de 5,1%. De asemenea, produsul intern brut a scăzut cu 0,2%. Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că aceste efecte sunt inevitabile în procesul de corectare a deficitului bugetar.
Deficitul bugetar și relaxarea fiscală
Dumitru subliniază că presiunea fiscală asupra contribuabililor, generată de impozitele mari, ar putea fi relaxată abia atunci când deficitul bugetar va ajunge la 3% din PIB, o țintă estimată pentru anul 2030. El explică faptul că, în prezent, nu există spațiu fiscal pentru măsuri de sprijin suplimentare, iar continuarea reformelor și gestionarea chibzuită a cheltuielilor sunt esențiale pentru atingerea acestor ținte.
Problemele economice ale României
Creșterea economică a României este pusă sub semnul întrebării, întrucât statul nu mai poate susține împrumuturi mari pentru a stimula economia. Dumitru explică faptul că o creștere economică sănătoasă necesită echilibre macroeconomice, iar deficitele mari trebuie corectate pentru a evita acumularea de datorii.
Posibilitatea creșterii salariilor și pensiilor
Referitor la bugetul din 2027, Dumitru menționează că ar putea permite indexarea pensiilor și a salariilor, dar acest lucru depinde de cadrul economic în care se va găsi România. El sugerează că, pentru o creștere sustenabilă a salariilor, cheltuielile statului ar trebui să crească într-un ritm mai lent decât PIB-ul nominal.
Concluzie
Reducerea impozitelor în România este condiționată de atingerea unor deficite bugetare acceptabile, într-un context economic marcat de inflație și scăderi ale puterii de cumpărare, ceea ce complică perspectivele de creștere economică și reformă fiscală.
