Deciziile Comisiei Europene
Comisia Europeană a stabilit că până în anul 2030 să existe 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă. Aceasta a determinat Guvernul României să ia măsuri pentru demolarea mai multor baraje, conform directivei impuse de Bruxelles.
Obiectivele directivei UE
Directivele Uniunii Europene prevăd demolarea barajelor pentru a permite peștilor să înoate liber și pentru a restabili cursurile naturale ale apelor. Aceasta implică eliminarea obstacolelor care împiedică migrarea faunei acvatice, inclusiv sedimentelor.
Modificările legislative din România
România a fost obligată să modifice legislația pentru a se conforma acestor directive. Noua procedură facilitează închiderea sau demolarea barajelor, nu doar în cazuri de urgență, ci și la solicitarea oricărui deținător sau prin decizia instanțelor.
Implicarea ONG-urilor
Organizațiile nonguvernamentale (ONG-uri) au capacitatea de a solicita desființarea barajelor pe baza impactului asupra mediului. Un exemplu relevant este barajul de la Răstolița, care, deși finalizat în proporție de 90%, nu a fost pus în funcțiune din cauza contestărilor din partea ONG-urilor.
Impactul asupra energiei și protecției împotriva inundațiilor
Barajele joacă un rol crucial în producția de hidroenergie și în protecția împotriva inundațiilor. Cu toate acestea, directivele europene prioritizează libera circulație a faunei acvatice, ceea ce poate duce la sacrificarea unor investiții strategice.
Întrebarea esențială
O întrebare crucială se ridică: cine va asigura apa și energia României în momentele critice, dacă barajele sunt închise sau demolate pentru a facilita circulația peștilor?
Concluzie
Deciziile de demolare a barajelor în numele protecției mediului pot avea consecințe semnificative asupra securității energetice și gestionării resurselor de apă în România.
