Îngrijorările economice ale românilor la începutul anului 2026
Un sondaj realizat de IRES arată că economia, inflația și costurile vieții rămân cele mai mari surse de îngrijorare pentru români la începutul anului 2026. Peste 70% dintre respondenți se declară îngrijorați în mare sau foarte mare măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară asupra traiului zilnic.
Percepția generală asupra anului 2026
Doar 27% dintre români consideră că 2026 va fi un an mai bun pentru România, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât cei care cred că anul va fi mai bun pentru ei personal. Aproape 44% anticipează că 2026 va fi un an mai rău pentru țară, iar 19% estimează că situația va rămâne neschimbată.
Cererile românilor către Guvern pentru 2026
Prioritățile exprimate de români pentru acțiunile statului în 2026 includ: reducerea prețurilor (25%), combaterea corupției (23%) și creșterea salariilor (18%). Investițiile în sănătate sunt menționate de 10% dintre respondenți, iar îmbunătățirea educației de 8%.
Neîncrederea în capacitatea Guvernului
Doar 24% dintre români au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani. Aproape trei sferturi dintre respondenți nu au încredere în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele economice.
Sentimentul general al populației
Sondajul indică o trecere din 2025 în 2026 fără schimbări majore în starea generală a românilor. Anul 2026 este perceput mai degrabă ca un an al speranței prudente, iar aproape 40% dintre români se așteaptă ca 2026 să fie mai bun pentru ei personal. Totuși, pesimismul la nivel național este predominant, cu o neîncredere generalizată în capacitatea statului de a livra rezultate concrete.
Prioritățile și așteptările pentru viitor
Românii solicită costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate din partea autorităților. De asemenea, există o dorință clară de reducere a conflictelor sociale și politice. În lipsa unor măsuri eficiente, optimismul personal ar putea să rămână izolat, fără a se traduce într-o încredere reală în viitorul colectiv.
Concluzie
Studiul IRES subliniază o stare de anxietate economică profundă printre români, cu cerințe clare către Guvern pentru a aborda problemele economice și sociale, evidențiind ruptura dintre așteptările cetățenilor și percepția asupra eficienței autorităților.
