România, progrese economice și provocări structurale
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a declarat că România a obținut una dintre cele mai spectaculoase evoluții economice din Europa, apropiindu-se de media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare. Totuși, ea a avertizat că vechiul model de creștere economică își arată limitele.
„România a oferit una dintre cele mai impresionante povești de convergență. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare”, a spus Bassani, în cadrul unei intervenții la Palatul Victoria.
Provocările actuale
Deși progresele economice sunt remarcabile, România se confruntă cu provocări structurale majore. Bassani a explicat că modelul de creștere care a fost eficient în ultimul deceniu resimte presiuni, iar vechiul model nu mai generează aceeași profitabilitate. Transformările tehnologice, precum digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială, schimbă regulile economiei globale.
Oficialul a subliniat necesitatea ca România să intre într-un nou ciclu de creștere bazat pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare. „Reformarea instituțiilor publice este esențială pentru această tranziție. Fără investiții în educație, formare și competențe digitale, inovația nu poate fi scalată”, a avertizat Bassani.
Consolidarea fiscală și direcții de acțiune
Bassani a salutat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, considerând măsurile de consolidare fiscală ca fiind „decizii dure, dar necesare”. Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta convenită cu Uniunea Europeană.
În contextul unui spațiu fiscal restrâns, vicepreședinta Băncii Mondiale a indicat două direcții principale de acțiune: mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene. „Atunci când resursele sunt puține, contează unde le investim”, a subliniat ea.
Salarii și puterea de cumpărare
Deși puterea de cumpărare raportată la media UE s-a îmbunătățit, România rămâne pe ultimele locuri în privința salariilor. Conform unui clasament european din 2024, salariul mediu brut anual din România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg, unde salariul mediu brut se ridică la 82.969 euro.
În același timp, prețurile la alimente, energie și locuințe se numără printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, accentuând paradoxul unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale printre cele mai scăzute.
Concluzie
România se află într-un moment critic, având nevoie de reforme structurale pentru a-și menține creșterea economică și a îmbunătăți condițiile de trai ale cetățenilor săi.
