Contaminarea cu microplastice în peștele românesc
Un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a evidențiat contaminarea alarmantă cu microplastice a speciilor marine consumate frecvent în România. Potrivit datelor, 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană, respectiv 66,7% dintre midiile colectate de pe litoralul românesc, conțin fragmente de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri.
Microplasticele în organele interne
Studiul, publicat în decembrie 2025, a identificat particule de plastic în organele digestive și țesuturile moi ale celor trei specii analizate. Autorii cercetării subliniază existența unui transfer trofic al microplasticelor, fenomen observat în special la rapană, care se hrănește cu organisme deja contaminate.
Implicațiile sănătății publice
Cercetătorii atrag atenția asupra riscurilor potențiale pentru sănătate, subliniind că aceste specii sunt consumate de oameni, ceea ce reprezintă căi de expunere la microplastice. Aceștia solicită cercetări suplimentare pentru a identifica sursele și posibilele riscuri asociate cu microplasticile din Marea Neagră.
Comparație cu studiile din Bulgaria
Analiza a comparat situația din România cu datele obținute de cercetători bulgari din zonele Varna și Burgas. Rezultatele indică o frecvență mai mare a contaminării în România pentru toate cele trei specii studiate, explicată prin apropierea litoralului românesc de gurile de vărsare ale Dunării, care contribuie la o poluare mai intensă.
Influența Dunării asupra poluării
Studiul menționează că microplasticelor crescute în țesuturile analizate pot fi corelate cu proximitatea deversării fluviului Dunărea, care transportă zilnic până la 4,2 tone de materiale plastice. Această cantitate semnificativă de deșeuri este considerată un factor major în contaminarea organismelor marine din zona litoralului românesc.
Tipurile de microplastice identificate
Studiul detaliază compoziția microplasticelor găsite în cele trei specii. Fibrele au constituit majoritatea microplasticelor, reprezentând 93%, 98% și 99% din totalul particulelor identificate în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele au avut o pondere mult mai mică. Proporțiile variază în funcție de specie și de organul analizat.
Distribuția culorilor microplasticelor
Majoritatea microplasticelor identificate au fost de culori negre, albastre și transparente, cu variații semnificative între specii. Midiile au avut predominant particule albastre, rapana particule negre, iar șprotul particule transparente, evidențiind contrastul în compoziția microplasticelor ingerate.
Concluzie
Contaminarea cu microplastice a speciilor marine din Marea Neagră subliniază o problemă ecologică gravă, având implicații directe asupra sănătății publice și necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea poluării și protejarea faunei marine.
